Într-un test publicat de Tom’s Hardware pe 31 martie 2026, Cyberpunk 2077 era declarat „perfect jucabil” cu path tracing, la ținta de 4K, pe o RTX 5070, cu o țintă de 240 de cadre pe secundă. Pe o placă de gamă medie, într-unul dintre cele mai grele jocuri existente. Latența de intrare măsurată: aproximativ 52 de milisecunde. Cu zece ani în urmă, o asemenea cifră ar fi părut o greșeală de tipar.
Nu era. Era rezultatul a două trucuri diferite, puse unul peste altul, pe care industria le vinde sub aceleași trei litere și pe care majoritatea jucătorilor le amestecă. Ca să cumperi o placă video, să-ți setezi un joc sau să nu te lași păcălit de cifre, trebuie să știi ce face fiecare.
Primul truc: jocul se desenează mai mic și e „mărit”
Se numește upscaling. Jocul își calculează imaginea la o rezoluție mai mică decât cea a monitorului tău, de exemplu 1080p pe un ecran 4K, iar apoi un algoritm, azi bazat pe inteligență artificială, reface detaliile lipsă. Placa video muncește mai puțin, deci primești mai multe cadre. Cele mai folosite moduri sunt „Quality”, „Balanced” și „Performance”, care randează la aproximativ două treimi, 58% și, respectiv, jumătate din rezoluția pe fiecare axă.
Fiecare producător are propria variantă:
- DLSS (NVIDIA) merge pe toate plăcile GeForce RTX. Versiunea actuală, DLSS 4.5, folosește a doua generație de model „transformer” pentru upscaling.
- FSR (AMD) are mai multe generații. Versiunea cu inteligență artificială, FSR 4, e legată de plăcile Radeon RX 9000; variantele mai vechi, fără AI, merg pe multe alte plăci.
- XeSS (Intel) funcționează cel mai eficient pe plăcile Arc și pe procesoarele Core Ultra cu grafică Arc, dar poate fi folosit și de plăci de la alți producători.
Upscalingul e partea fără dezavantaje serioase. În testele comparative făcute de XDA Developers pe Cyberpunk 2077, diferența dintre DLSS 4.5 și FSR Redstone a fost, în upscaling, practic invizibilă.
Al doilea truc: placa „inventează” cadre
Frame generation e altceva. Aici placa video calculează cadre reale, iar între ele introduce cadre inventate, ca imaginea să pară mai fluidă. Dacă jocul rulează la 60 de cadre, cu generare de cadre pe 2X vezi 120. Cu NVIDIA Multi Frame Generation, pe plăcile RTX 50, placa poate genera până la trei cadre pentru fiecare cadru real (3X și 4X). Din 31 martie 2026, modul „Dynamic” adaugă multiplicatori de 5X și 6X, care se ajustează automat ca să atingă rata de reîmprospătare a monitorului tău.
Cine ce oferă:
- NVIDIA: frame generation 2X din seria RTX 40; Multi Frame Generation și Dynamic MFG doar pe seria RTX 50.
- AMD: pachetul FSR Redstone, lansat pe 10 decembrie 2025, include generare de cadre cu inteligență artificială și „ray regeneration” (reconstrucția detaliilor din ray tracing). Funcționează doar pe Radeon RX 9000 și trebuie să fie integrat de fiecare joc în parte. Conform presei, FSR 4 era în peste 200 de jocuri, iar generarea de cadre cu AI în peste 30 la lansare.
- Intel: XeSS 3 a adus generarea de cadre multiple, care inserează până la trei cadre între două cadre reale. Intel o oferă pe plăcile Arc din seriile A și B și pe procesoare Core Ultra, iar orice joc cu suport XeSS 2 poate fi forțat din panoul de control Intel.
Prețul ascuns: latența
Aici apare capcana. Cadrele inventate nu reacționează la ce faci tu. Mouse-ul tău mișcă mai departe jocul real, iar cadrele generate doar umplu golurile. Rezultatul: imaginea e mai fluidă, dar comenzile nu răspund mai repede și pot răspunde ușor mai încet.
Tom’s Hardware a măsurat, pe un RTX 5070 în Cyberpunk 2077, o latență de sistem de aproximativ 52 ms, cu DLSS Ultra Performance și MFG 6X, la 4K cu path tracing. Latența a rămas aproape aceeași ca la 4X. Verdictul lor despre modurile 5X și 6X: funcționează bine și, în practică, se observă rar. Cu o rezervă: pe alocuri apar artefacte, de exemplu dâre fantomă la marginea unei haine în mișcare sau umbre „zgomotoase” în Clair Obscur: Expedition 33. Mai notează ceva important: MFG nu e un panaceu, pentru că poate lucra doar pornind de la experiența de bază pe care o oferă placa ta. Nu te lasă să rulezi setări pe care placa nu le duce.
Când le pornești, concret
- Joc greu, sub 60 de cadre? Pornește mai întâi upscalingul (DLSS, FSR sau XeSS), pe Quality sau Balanced. Costă foarte puțin din calitatea imaginii.
- Ajungi la 50–60 de cadre, dar vrei fluiditate pe un monitor de 144 Hz sau mai mult? Atunci are sens frame generation. Pornește de la o bază decentă: dacă jocul abia ajunge la 20–30 de cadre reale, imaginea va fi „fluidă”, dar comenzile vor fi lente.
- Joc competitiv (CS2, Valorant)? Nu le folosești. Aici contează latența și cadrele reale, iar jocurile rulează oricum pe orice placă. Tom’s Hardware notează chiar, despre XeSS MFG, că întârzierea de la comenzi s-a simțit prea mare pentru shooterele rapide.
- Joc de poveste, jucat cu controller? Latența contează mai puțin, deci frame generation e o alegere mai sigură.
Dacă ai un monitor cu rată mare de reîmprospătare și nu știi dacă merită, citește ghidul nostru de monitoare: MFG are sens doar când ecranul poate afișa cadrele în plus.
Ce înseamnă pentru achiziția unei plăci video
Aceste tehnologii sunt acum parte din motivul pentru care plătești mai mult. NVIDIA le leagă de generații: dacă vrei MFG, ai nevoie de RTX 50, iar dacă vrei FSR Redstone complet, ai nevoie de RX 9000. Citește ghidul cu cele mai bune plăci video și comparația dintre RX 9070 XT și RTX 5070 cu asta în minte. Iar dacă te lovești de alți termeni, ai glosarul nostru.
Surse: Tom’s Hardware – DLSS 4.5 Dynamic Multi Frame Generation, hands-on, NVIDIA – DLSS 4.5, Guru3D – FSR Redstone, Intel – XeSS, XDA Developers – DLSS 4.5 vs FSR Redstone. Imagini: CD PROJEKT RED.
