Un PC second-hand nu e o afacere proastă. Cu memoria RAM scumpă și cu piesele noi mai scumpe decât ne-am obișnuit, un calculator folosit, dar bun, e uneori singura variantă rezonabilă pentru un buget mic. Problema e că, spre deosebire de un calculator nou, nu cumperi doar piese. Cumperi istoricul lor, iar istoricul nu se vede din anunț.
Din fericire, nu ai nevoie de unelte de laborator. Un PC folosit se poate verifica serios în aproximativ o oră, cu programe gratuite, la fața locului. Ghidul de mai jos e în ordinea în care se face: întâi întrebările, apoi ochii, apoi testele.
Înainte să te vezi cu vânzătorul
Multe lucruri se aleg din conversația de dinainte. Pune întrebările astea și ascultă mai ales cum se răspunde, nu doar ce se răspunde:
- De ce vinde? Un răspuns normal e „mi-am luat altul” sau „nu mai joc”. Un răspuns vag sau evaziv merită notat.
- De cât timp îl are și cum l-a folosit? Pentru jocuri, pentru muncă sau pentru minat criptomonede. O placă folosită la minat non-stop nu e neapărat stricată, dar a stat luni întregi la sarcină continuă, iar ventilatoarele și pasta termică au suferit.
- Are factură sau garanție pe componente? Un PC cu facturile pieselor e, de obicei, un semn bun.
- Poți veni cu propriile unelte? Un vânzător serios nu are probleme cu asta. Cel care refuză testarea ți-a spus deja destul.
- Îl poți vedea pornit, cu monitor, tastatură și mouse? Fără ele nu poți testa nimic, iar un PC luat neprobat înseamnă cumpărat pe încredere.
Ce vezi cu ochii, înainte să îl pornești
Deschide capacul lateral și uită-te, cinci minute, fără grabă:
- Potrivirea cu anunțul. Placa video, memoria, sursa: verifică etichetele. Piesele schimbate pe parcurs sunt o surpriză neplăcută și des întâlnită.
- Mirosul de ars, urme de lichid sau de coroziune. Oricare dintre ele e un motiv să te oprești.
- Praful. Praf peste tot e normal. Un radiator plin de praf, dar ventilatoare perfect curate sugerează o „curățare de vânzare” făcută doar la suprafață, deci urmărește cu atenție temperaturile mai târziu.
- Șuruburi lipsă, cabluri improvizate, ventilatoare care zgârie. Un PC îngrijit se vede.
- Cablul de imagine. Dacă PC-ul are placă video dedicată, cablul monitorului trebuie să intre în ea, nu în portul plăcii de bază, altfel testezi altceva decât crezi.
Verifici că piesele sunt cele din anunț
Pornește PC-ul și instalează sau rulează programe portabile, de pe un stick pe care îl aduci tu:
- CPU-Z pentru procesor, memorie și placa de bază.
- GPU-Z (de la TechPowerUp) pentru placa video: modelul exact, memoria, frecvențele.
- HWiNFO pentru toți senzorii, cu temperaturi și încărcare, într-un singur loc.
Compară ce arată cu anunțul. Confuzia dintre două modele apropiate (de exemplu o versiune cu mai puțină memorie video) e cea mai obișnuită „greșeală” în anunțuri.
Hard disk-ul sau SSD-ul
Rulează CrystalDiskInfo, care citește datele S.M.A.R.T. ale discului. Contează starea generală („Bună” sau „Atenție”), cantitatea totală scrisă și numărul de ore de funcționare. Un disc care deja raportează erori nu merită nici discuția, oricât de mic ar fi prețul. Un SSD aproape de uzura maximă e o cheltuială care vine curând. Despre ce înseamnă un SSD bun, avem un ghid separat.
Testul de stres: procesorul, apoi placa video
Aici se vede ce nu se vede în repaus. Ține HWiNFO deschis și urmărește temperaturile.
Procesorul. Rulează un test de sarcină, cum ar fi Cinebench sau Prime95, 10–15 minute. PC-ul nu trebuie să se blocheze sau să repornească, iar temperaturile nu trebuie să urce în zona în care procesorul își reduce singur frecvența. Dacă se oprește, e răcirea sau sursa.
Placa video. Rulează un test de sarcină, de exemplu FurMark, câteva minute la rezoluția monitorului, sub supraveghere. Te uiți după trei lucruri: artefacte (pixeli care sclipesc, culori ciudate, pătrate pe ecran), blocări sau erori de driver și temperaturi care urcă continuu fără să se oprească. Un test de stres este o dovadă utilă, nu o garanție: o placă poate trece de el și să dea erori într-un joc care o solicită altfel. De aceea, după test, pornește un joc real, unul modern, și joacă-l cel puțin un sfert de oră.
Un avertisment: nu lăsa niciun test de stres pe care nu-l supraveghezi. Oprește-l dacă temperaturile continuă să urce, dacă apar artefacte sau dacă PC-ul devine instabil. Ce temperaturi sunt normale, găsești în ghidul despre temperaturi.
Placa video folosită la minat: cum o recunoști
Nu există un test sigur, dar există semne:
- Ventilatoare zgomotoase, cu rulmenți uzați.
- Temperaturi ale plăcii mai mari decât ar fi normal pentru un model similar, după curățare.
- Un vânzător care nu spune nimic despre trecutul plăcii, dar are mai multe la fel.
Cea mai bună apărare e să întrebi direct, să testezi ca mai sus și să judeci prețul: o placă care e mult sub piață, fără explicație, rareori e o afacere.
Ce garanție ai, de fapt
Depinde de cine îți vinde. De la o persoană fizică (de exemplu pe OLX), în general nu ai garanție legală, deci singura protecție reală e testul pe care îl faci tu înainte să plătești. De la o firmă ai garanție legală și pentru produse second-hand, dar ea poate fi redusă la un an. De aceea cere durata scrisă și ia factura sau bonul. Dacă nu e scris, nu o poți dovedi.
Când te ridici și pleci
Regula e simplă: dacă ceva nu se potrivește și vânzătorul nu poate explica, pleci. Mai concret:
- Nu te lasă să testezi, sau scurtează testul „că se face târziu”.
- Piesele nu corespund anunțului.
- PC-ul repornește sau se blochează sub sarcină.
- Placa video dă artefacte.
- Îți cere avans sau transfer înainte să vezi PC-ul, ori propune un loc de întâlnire ciudat.
Pe un PC second-hand nu faci economie dacă ajungi să-l repari. Iar dacă, după tot ce ai văzut, ai încă dubii, un PC nou, mai modest, e uneori mai bun. Vezi cum poți gândi o configurație de gaming pe un buget realist și ce înseamnă un upgrade acum față de unul amânat.
Surse: ghidurile de testare Evetech și Box; garanția: InfoCons. Imagine: NVIDIA.
